Ești femeie și funcționar public? Câștigă-ți dreptul de a munci în instituțiile publice și după vârsta de pensionare.

Funcționarilor publici le sunt aplicabile dispozițiile OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Potrivit art. 517 alin. 1 lit. d din acest act normativ „raportul de serviciu existent încetează de drept la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare”.

Potrivit art. 52 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, „pensia pentru limita de vârsta se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare prevăzute de prezenta lege”. Conform art. 53 alin. 1 din același act normativ, „vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați si 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute in anexa nr. 5″.

Pentru a vedea exact la ce vârsta vei ieși la pensie, poți accesa link-ul Ministerului Muncii   http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMJS/Transparenta-decizionala/5210-A5-.pdf. Spre exemplu, pentru femeile născute în mai 1959 data pensionării este octombrie 2020, adică la vârsta de 61 de ani și 5 luni.

Se  constată faptul că femeile ies la pensie cu mult mai devreme decât bărbații. Acest lucru se întâmplă doar pentru simplul fapt că există diferența de sex. Vorbim în acest caz evident de o situație de discriminare. Inegalitățile în ceea ce âi privesc pe cei angajați cu contract individual de muncă au fost înlăturate prin dispozițiile art. 56 alin. 1 lit. c din Codul muncii.

Însă, situația de dscriminare există în continuare în ceea ce privește funcționarii publicii de sex feminin. Trebuie știut că și femeile funcționari publici cu ajutorul unui avocat pot obține egalitatea de tratament, adică pot să-și continue activitatea și după vârsta standard de pensionare până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Acest lucru se poate întampla chiar dacă conducatorul instituției publice nu dorește acest lucru.

În continuare iată câteva argumente juridice care te pot ajuta să-ți continui activitatea în instituția publică.

Atât legislația română, cât mai ales cea europeană pot fi invocate pentru a-ți câștiga dreptul.

OG nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare recunoaște egalitatea de tratament între bărbați și femei inclusiv în ceea ce privește dreptul la muncă. Iar Legea nr.202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, prevede ca este interzisă discriminarea prin utilizarea de către angajator a unor practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătură cu relaţiile de muncă, referitoare la încheierea, suspendarea, modificarea şi/sau încetarea raportului juridic de muncă ori de serviciu.

Legislația europeană cuprinde directive, acte obligatorii în România, care promovează egalitatea dintre bărbați și femei în ceea ce privește condițiile de muncă. Directiva 2006/54/CE din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă, interzice orice discriminare directă sau indirectă pe criteriul sexului în sectoarele public sau privat, în ceea ce privește condițiile de încadrare în muncă și de muncă, inclusiv condițiile de concediere. Inclusiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit în anumite cazuri că o reglementare națională precum cea în discuție în litigiul principal, care prevede că raportul de muncă încetează prin împlinirea vârstei de pensionare, stabilită în mod diferit în funcție de sexul lucrătorului, constituie o discriminare directă interzisă de legislatia europeană.

În concret, dacă te apropii de vârsta de pensionare și dorești să-ți continui activitatea în instituția publică, apelează la avocatul apărării pentru a afla ce pași trebuie urmați pentru a avea câștig de cauză.